Dragostea dureaza trei ani (II)
Un ţânţar durează o zi, un trandafir trei zile. O pisică durează treisprezece ani, dragostea trei. La început, este un an de pasiune, pe urmă, un an de tandreţe şi, în cele din urmă, un an de plictis.
În primul an: "Daca mă părăseşti, mă OMOR."
În al doilea an spui: "Dacă mă părăseşti, o să sufăr, dar o să-mi treacă."
În al treilea an spui: "Dacă mă părăseşti, desfac o sticlă de şampanie."
Nimeni nu te avertizează că dragostea durează trei ani. Complotul dragostei se bazează pe un secret bine păstrat. Eşti lăsat să crezi că dragostea e o chestie pe viaţă, când de fapt – din punct de vedere chimic – dispare după trei ani.
În primul an, cumperi mobila.
În al doilea an, muţi mobila.
După trei ani, un cuplu trebuie să se despartă, să se sinucidă ori să facă copii, astea sunt cele trei moduri de a-şi confirma sfârşitul.
Ni se spune deseori că, după o vreme, pasiunea se transformă în altceva, mai puternic şi mai frumos. Că acest altceva este dragostea cu D mare, un sentiment, cu siguranţă, mai puţin excitant, dar totodată mai puţin imatur. Aş vrea să fiu foarte clar: acest altceva mă calcă pe nervi şi, dacă asta e Dragostea, atunci le-o las puturoşilor, descurajaţilor, oamenilor copţi care se bălăcesc în confortul lor sentimental. În ceea ce mă priveşte, dragostea are un d mic, dar elanuri mari; nu durează ea prea mult, dar, cel puţin când este aici, se simte. Altceva-ul ăla al lor, în care ar vrea ei să transforme dragostea, pare a fi o teorie inventată pentru mica lor satisfacţie, pentru a se autolinişti trâmbiţând că altceva mai bun nu există. Ăştia mă fac să mă gândesc la pizmaşii care zgârie portierele maşinilor de lux fiindcă ei n-au bani să-şi ia una la fel.
***
ORICE BĂRBAT RĂMAS ÎN VIAŢĂ DUPĂ 30 DE ANI ESTE UN BOU.
***
După ce ştii că eşti bătrân? După faptul că ai nevoie de trei zile ca să-ţi revii dintr-o băută. După faptul că ratezi toate sinuciderile. După faptul că eşti urâcios când îi întâlneşti pe alţii mai tineri. Entuziasmul lor te enervează, iluziile lor te obosesc. Eşti bătrân când i-ai spus, cu o zi înainte unei domnişoare născute în 1976:" '76? Îmi aduc aminte, a fost anul secetei."
***
Dragostea cea mai puternică este cea neîmpărtăşită. Aş fi preferat să nu ştiu, dar asta e realitatea: nimic nu e mai rău decât să iubeşti pe cineva care nu te iubeşte – şi în acelaşi timp, este cel mai frumos lucru care mi s-a întâmplat vreodată. Să iubeşti pe cineva care te iubeşte este narcisism. Să iubeşti pe cineva care nu te iubeşte, asta da, e dragoste.
Fan-Chiang a întrebat: - Ce este dragostea?
***
Căsătoria este ceva criminal, fiindcă ucide misterul. Întâlneşti o creatură fermecătoare, te însori cu ea şi, brusc, creatura fermecătoare s-a evaporat: a devenit nevasta ta. Nevasta TA! Ce insultă, ce decădere pentru ea! De fapt, ceea ce ar trebui să cauţi toată viaţa, fără încetare, este o femeie care să nu-ţi aparţină niciodată!
***
Este exasperant să-ţi dai seama că îţi pui aceleaşi întrebări ca toată lumea. Asta e o lecţie de modestie.
Oare am dreptate să părăsesc pe cineva care mă iubeşte?
Oare sunt o javră?
Oare la ce foloseşte moartea?
Oare am să fac aceleaşi tâmpenii ca părinţii mei?
Oare poţi să fii fericit şi, dacă da, la ce oră?
Oare este posibil să te îndrăgosteşti fără ca asta să se rezume în sânge, spermă şi lacrimi?
Oare aş putea să câştig MULT MAI MULŢI bani muncind MULT MAI PUŢIN?
***
În prima căsătorie cauţi perfecţiunea, în cea de-a doua, cauţi adevărul.
***
Când minţi, când îi spui unei femei că o iubeşti, e de crezut că minţi, dar ceva, ceva tot te-a împins să îi spui chestia asta, de aceea, este adevărat. (Raymond Radiguet)
***
Fiindcă dragostea nu înseamnă doar să suferi sau să îi faci pe alţii să sufere. Poate însemna şi ambele în acelaşi timp.
***
(to be continued...)
Recent Comments